principii
Activităţi
Aplicaţiile software care se gasesc pe laptop nu sunt aplicaţii software în sensul obişnuit al cuvântului. Laptopul concentrează copiii în jurul unor activităţi. Aceasta idee este mai mult decât o convenţie; reprezintă o calitate intrinsecă al procesului de învăţare pe care copiii o vor avea utilizând laptopul. Activităţile diferă de aplicaţii prin faptul că se concentrează asupra - colaborări şi exprimării - şi asupra implementării acestor concepte - journaling and iteration.
Prezenţă
Toată lumea poate fi un potenţial student şi profesor în acelaşi timp. Noi am ales să utilizăm ca şi concept principal al procesului de învăţare colaborarea pentru a putea pune în evidenţă această posibilitate. Prezenţa altor membri ai comunităţii de studiu va încuraja copiii în a-şi asuma responsabilitatea pentru studiul altora şi pentru propriul studiu în acelaşi timp. Schimbul liber de idei între colegii de şcoală şi de joacă va face procesul de învăţare mai stimulent şi va dezvolta gândirea critică. Sperăm să încurajăm aceste tipuri de interacţiuni sociale cu ajutorul laptopului.
Pentru a facilita dezvoltarea unui astfel de mediu de studiu bazat pe colaborare, laptopurile folosesc o reţea de tip năvod care interconectează toate laptopurile în aria sa de recepţie/emisie. Utilizănd această interconectivitate, orice activitate individuală are posibilitatea să devină o activitate comună. Aspirăm la idea ca toate activităţile să se bucure de avantajele acestui tip de reţea; o activitate care nu este conştientă de această reţea virtuală are trebui poate regândită în lumina legăturilor reciproce. Ca de exemplu, să considerăm activitatea de navigare pe web în combinaţie cu această distributivitate. În mod obişnuit oricine navighează singur, ocazional trimiţând câte unui prieten adresa unei pagini web favorite. Pe laptop, în comparaţie cu exemplul de mai înainte, navigatorul web are optiunea de a împărtăşii noile pagini descoperite, fapt care transformă actul solitar de navigare pe web într-unul colaborativ. În concluzie, oriunde există posibilitatea aceast proces de interacţiune si colaborare trebuie îmbrăţişat.
Exprimare
Pornind de la premiza cum că dorim să utilizăm ceea ce ceilalţi ştiu pentru a face noi legături către noi cunoştiinţe, demersul nostru se concentrează pe gândire, exprimare şi comunicare cu ajutorul tehnologiei. Laptopul este un instrument al gândirii; sperăm ca expresia creativă să devină acitivitatea principală a copiiilor, indiferent de forma pe care o va lua. Astfel, majoritatea activităţilor se vor concentra pe pe creaţia unui tip de obiect oarecare, fie el un desen, un cântec, o poveste, un joc sau un program. Printr-un subterfugiu al limbajului uman utilizat pentru a descrie experienţa legată de utilizarea calculatorului, ne referim mai mult la obiecte decât la fişiere ca şi mijloc primar al exprimării creative.
Majoritatea dezvoltatorilor software sunt de acord că cea mai buna metodă de a învăţa cum să scrii un program este de a scrie unul, sau poate să inveţi pe altcineva cum să facă acest lucru; studiul sintaxei limbajului poate fi util, dar nu învăţă pe cineva cum să scrie un program. Sperăm să aplicăm acest principiu de "învăţare prin acţiune" pentru toate tipurile de activitate creativă, de ex. accentuăm crearea unui cântec în locul descărcării lui. Totodată încurajăm copiii să se angajeze în procesul de critică colaborativă al propriilor creaţii şi de a repeta în mod continu şi acest mod de exprimare.
Utilizarea unor obiecte în loc de tradiţionalul sistem de fişiere se pretează mai bine cenceptelor lumii reale: în loc de un fişier de sunet, avem sunetul însăşi; în loc de un fişier text avem povestea însăşi. Pentru a putea implementa acest concept, dezvoltatorii de activităţi vor putea definii tipuri de obiecte şi vor putea asocia simboluri grafice care să le reprezinte.
Scrierea jurnalului
Conceptul jurnalului, ca şi un document al activităţilor şi evenimentelor cotidiene, este în general cunoscut, chiar dacă are forme diferite în culturi diferite. Un jurnal este de obicei o cronică al activităţilor cotidiene. Am ales să adoptăm idea de jurnal ca metaforă pentru sistemul fişiere în demersul nostru de organizare a fişierelor. Pe când această implementare a unui sistem de fisiere nu diferă cu mult de cele existente la ora actuală în restul sistemelor de operare, are în acelaşi timp şi o importanţă mai scăzută decât idea de jurnal însăşi.
În miezul lui, conceptul nostru de jurnal, întruchipează idea că sistemul de fisiere înregistrează o cronică a lucrurilor pe care copilul le-a făcut sau mai precis activităţile la care copilul a participat. Funcţia sa, aceea de a stoca obiectele create în timpul activităţilor este una secundară dar totuşi importantă. Jurnalul se pretează în mod natural unei organizări cronologice (chiar dacă poate fi etichetat, examinat sau sortat utilizănd o multitudine de mijloace). Ca o înregistrare a lucrurilor/activităţilor pe care copilul le-a îndeplinit, nu numai a obiectelor pe care copilul le-a salvat, Jurnalul va putea fi consultat ca şi un portfoliu al interacţiunilor pe care copilul le-a avut cu aparatul şi cu colegii. Jurnalul combină înregistrările create în mod explicit de copii cu înregistrările care sunt create în mod implicit ca urmare a participării la activităţi; dezvoltatorii trebuie să se gândească în mod serios asupra cum o activitate se integrează în Jurnal, mult mai mult decăt în cazul unui sistem de fişiere tradiţional care funcţionează separat de o aplicaţie software. Activităţile, obiectele şi mijloacele de înregistrare sunt în mod strâns integrate pentru a crea un nou tip de utilizare a calculatorului.
;)