FAQ: Nicholas Negroponte answers questions about the OLPC project

Faceţi click pe întrebarile de mai jos pentru a obţine răspunsurile dorite:

Ce este Laptopul de 100 USD în realitate?

Laptopul XO se bazează pe Linux, are un ecran cu afişaj cu de funcţionare mod dual, un mod color şi unul transmisiv, iar ca opţiune alternativă un ecran alb-negru, reflectiv, lizibil în lumină solară cu o rezoluţie de trei ori mai mare. Laptopul va avea un procesor cu o frecvenţă de tact de 500 Mhz, o memorie internă de 128 DRAM şi o memorie flash de 500 MB; nu va avea unităţi de disc dur dar va avea trei porturi USB şi un slot pentru carduri SD pentru extensie. Laptopurile vor avea şi posibilitatea de conexiune fără fir de bandă largă care permite printre altele să funcţioneze ca o reţea de tip năvod; fiecare laptop va fi capabil sa comunice cu vecinii cei mai apropiaţi, astfel creând în mod ad-hoc o reţea locală. Laptopurile au fost proiectate ca să fie foarte eficiente din punct de vedere energetic, îngăduind utilizarea unor sisteme de alimentare inovative (incluzănd răsucirea/încolăcirea).

De ce are avea nevoie copiii din ţările în curs de dezvoltare nevoie de laptop?

Laptopurile sunt în acelaşi timp o fereastră şi un instrument: o fereastră către lume şi un instrument de gândire. Sunt o cale extraordinară prin care toţi copiii pot învăţa cum să înveţe, prin interacţiune independentă şi explorare.

Calculatoarele desktop sunt mai ieftine, dar mobilitatea este importantă, mai ales dacă luăm in considerare posibilitatea utilizări calculatorului seara acasă. Copiii din ţările în curs de dezvoltare au nevoie de cele mai noi tehnologii, mai ales de hadrware robust şi software inovativ. Recentele colaborări cu şcoliile din Maine au arătat importanţa extraordinară pe care o are utilizarea laptopului de către copii, la cursuri dar şi pentru a se juca. Aducerea unui laptop acasă implică/angajează/interesează toată familia. Într-un mic satuc Cambogian, unde am lucrat, nu este eletricitate, deci laptopul este, printre altele, cea mai puternică sursă de lumină în casă.

Într-un sfârşit în legătură cu calculatoarele reciclate: dacă estimăm că există 100 de milioane de calculatoare desktop uzate disponibile, şi fiecare din ele are nevoie doar de o oră de atenţie pentru a fi repus in funcţiune, de a fi reîncărcat sau manipulat, aia ar însemna un timp de lucru care s-ar întinde pe durata a zeci de secole. Chiar dacă încurajăm în mod hotărât reciclarea calculatoarelor uzate, considerăm că aceasta nu poate fi o soluţie viabilă pentru proiectul nostru.

Cum este posibil obţinerea unui cost atât de scăzut?

Prima dată, prin scăderea dramatică a preţului dispozitivului de afisaj, al ecranului. Laptopurile din prima generaţie vor avea un afisaj cu mod de funcţionare dual nou nouţ, care de fapt este o îmbunătăţire a ecranelor cu cristale lichide (LCD) utililzate în general la construcţia DVD playerelor ieftine. Aceste ecrane pot fi utilizate în înaltă rezoluţie alb-negru fiind lizibile în lumină solară şi toate acestea numai la un cost aproximativ de 35 USD.

A doua oară, noi vom scoate "grăsimea" din sisteme. Laptopurile actuale au devenit obeze. Două-treimi din software-ul lor are rolul de a administra ultima treime, care de cele mai multe ori execută aceeaşi funcţie în nouă moduri diferite.

A treia oară, noi vom vinde aceste laptopuri într-un număr foarte mare (de ordinul milioanelor), direct ministerelor de educaţie naţională, care la rândul lor le vor distribui copiilor ca şi pe nişte manuale.

De ce este aşa de important ca fiecare copil să posede un laptop? Ce este greşit în a avea centre de acces comunitare?

Nimeni nu se găndeşte la stilouri ca la nişte obiecte comunitare, fiecare copil îl are pe al lui. Sunt instrumente în ajutorul gândirii, suficient de ieftine pentru a putea fi utilizate pentru lucru şi jocuri, pentru desenat, scris sau studiul matematicii. Un calculator poate îndeplinii exact acelaşi rol, dar este cu mult mai puternic decât un stilou. În continuare sunt şi mai multe motive pentru care este important ca un copil sa posede un ceva, ca o minge de fotbal, o păpuşă sau book—not the least of which being that these belongings will be well-maintained through love and care.

Ce ne puteţi spune despre conectivitate? Nu sunt serviciile de telecomunicaţii foarte costisitoare în ţările în curs de dezvoltare?

De la prima pornire aceste laptopuri sunt capabile să creeze o proprie reţea tip plasă, de tip peer-to-peer. Acest concept a fost dezvoltat iniţial la MIT de Media Lab. Totodata studiem căile prin care să le putem conecta la coloana vertebrală a Internetului cu costuri scăzute.

Ce poate face un laptop care costa 1000 USD în plus faţă de versiunea aceasta de 100 USD?

Nu prea mult. Încă de la început ideea de bază a fost ca XO să poată face aproape orice. Unul din lucrurile pe care nu le poate face, în comparaţie cu verisorul său mai scump, este de a stoca masiv date, pentru aşa ceva va avea acces la reţea şi va stoca datele pe un server capabil de aşa ceva.

Cum vor fi aceste laptopuri comercializate?

Laptopurile vor fi vândute guvernelor interesate care la rândul lor le vor distribui copiilor în cadrul şcolilor după regula un laptop pentru fiecare copil. Am purtat discuţii cu Argentina, Brazilia, Uruguay, America Centrală, Etiopia, Libia, Nigeria, Rwanda, Pakistan şi Tailanda. În plus, se va utiliza un număr de modest de laptopuri pentru a sprijinii comunităţi de dezvoltatori într-un număr oarecare de alte ţări nemenţionate. Ideea unei posibile versiuni comerciale a acestui laptop va fi examinată în 2008.

Când credeţi că vor ajunge aceste laptopuri pe piaţă? Care sunt cele mai mari obstacole care pot apărea în calea acestui proiect?

Plănuim să avem unităţi deja gata de expediere la mijlocul anului 2007. Fabricaţia la scară largă va începe în momentul când vom avea comenzi şi plata pentru un număr de 5 până la 10 milioane de unităţi.

Cea mai mare problemă va fi fabricarea a 100 de milioane de bucăţi de orice. Acesta nu este numai o problemă logistică dar şi o probelmă de design. Scara la care se vor înfăptui lucrurile este descurajantă. dar eu personal sunt uimit de propunerile pe care unele companii ni le prezintă. Sentimentul pe care îl încerc este de parcă cel puţin jumătate din posibilele probleme ar fi deja rezolvate printr-o simplă decizie. (determinarea de a le rezolva)

Cine este proiectantul original (ODM) al lui XO?

Compania Quanta Computer Inc. din Taiwan a fos aleasă ca proiectantul original (ODM) al proiectului XO. Această decizie a fost luată după ce comitetul de directori a trecut în revistă ofertele prezentate de o serie de posibili fabricanţi.

Quanta Computer Inc. a fost fondat în 1988 în Taiwan. Cu o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de USD Quanta este cel mai mare producător de laptopuri; compania totodată produce telefoane mobile, TV cu cristale lichide, servere şi produse de stocare. În plus, Quanta a deschis recent un nou complex de cercetare şi dezvoltare, Quanta R&D Complex (QRDC), în valoare de 200 de milioane de USD în Taiwan. Acest complex care s-a deschis în prima parte celui de al doilea semestru al anului 2005, are o suprafaţă utilă de peste 670 de mii de metri pătraţi şi o capacitate de a adăposti un număr de 7,000 de ingineri.

Cum va fi organizată această iniţiativă?

XO este dezvoltată de fundaţia Un Laptop pentru Fiecare Copil, o organizaţie non-profit stabilită in Delaware, creată de cadre didactice ai Media Lab de la MIT cu scopul de a proiecta, fabrica şi distribui laptopuri care sunt suficient de ieftine pentru a putea asigura fiecărui copil din lume accesul la cunoaştere şi la formele moderne de educaţie. Proiectul Un Laptop pentru Fiecare Copil (OLPC) se bazează pe teoriile construcţioniste ale învăţării formulate de Seymour Papert şi mai târziu de Alan Kay precum şi pe principiile expuse de Nicholas Negroponte în cartea sa "A fi digital". Corporaţiile membre ai acestei fundaţii sunt: Advanced Micro Devices (AMD), Brightstar, Chin Lin, eBay, Google, MArwell, News Corporation, Nortel, Quanta, Red Hat şi SES Astra.